Copila mea,
Dacă aș putea, ți-aș scrie cu lumină, nu cu cerneală.
Aș așeza fiecare cuvânt pe palmele tale, ca să le simți greutatea și căldura. Dar pentru că nu pot, îți las aceste rânduri — ca pe o rugăciune, ca pe un fir nevăzut care să te țină legată de mine, oriunde vei fi.
Mergi pe calea ta, chiar dacă nu seamănă cu a altora.
Nu te teme când pașii îți vor fi nesiguri. Drumurile adevărate nu sunt drepte, ci vii — se îndoaie, se întorc, te pun pe gânduri. Nu te grăbi să ajungi nicăieri. Ai voie să te oprești, ai voie să te răzgândești, ai voie să începi din nou. Lumea nu se termină când un vis se schimbă.
Ascultă-ți inima.
Nu pe cea care se teme, ci pe cea care știe. Inima vorbește încet, dar adevărul ei e adânc. Când simți liniște, chiar și în mijlocul furtunii, e semn că ești unde trebuie. Când simți că te pierzi, întoarce-te în tine — acolo ești întreagă.
Iubește cu măsură și cu curaj.
Nu te risipi pentru cei care nu te pot ține. Dragostea nu ar trebui să doară ca o rană deschisă, ci să vindece ca o mână caldă. Alege oameni lângă care poți respira. Alege iubiri care nu te micșorează, ci te cresc.
Ține aproape familia.
Suntem rădăcinile tale, chiar și atunci când nu ne vezi. Când viața te va clătina, să știi că există un loc unde nu trebuie să demonstrezi nimic. Un loc unde ești iubită fără condiții, fără întrebări, fără termen de expirare. Dragostea noastră nu depinde de reușite, ci de faptul că ești.
Ai grijă de tine.
Nu doar de trup, ci și de suflet. Odihnește-te când ești obosită, plânge când doare, vorbește când tăcerea apasă prea tare. Nu e slăbiciune să ceri ajutor — e semn că te respecți. Nu te lăsa pe ultimul loc. Tu contezi, mai întâi pentru tine, apoi pentru lume.
Să nu uiți niciodată cine ești.
Ești mai puternică decât crezi și mai blândă decât îți dai voie uneori. Ai în tine o lumină care nu se stinge, chiar dacă uneori pare acoperită de umbre. Nu lăsa pe nimeni să te convingă că trebuie să fii altfel ca să meriți iubire.
Și când vei cădea — pentru că se va întâmpla — ridică-te cu răbdare.
Nu te judeca aspru. Nimeni nu învață să trăiască fără greșeli. Fiecare pas greșit e o lecție care te apropie de tine însăți. Iartă-te repede. Iubește-te des.
Să știi, copila mea, că pentru mine ești importantă înainte de toate lucrurile din lume.
Înainte de visuri, înainte de așteptări, înainte de orice „ar trebui”. Exiști în mine dincolo de timp. Iar dragostea mea nu cere nimic în schimb — doar să trăiești adevărat.
Ești iubită de părinții tăi cu o dragoste care nu face zgomot, dar care ține cerul în loc.
O dragoste care veghează când dormi, care se roagă când nu știi, care rămâne chiar și atunci când tu te îndoiești.
Oriunde vei merge, să nu uiți: ești acasă în inimile noastre.
Și vei fi mereu.
Cu toată dragostea care nu se termină,
Mama
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu